După aproape două luni, scriu din nou pe blogul meu creat în scop didactic. De această dată, nu mai am o temă pe care trebuie să o abordez, sunt liberă să scriu despre orice. Finalitatea însă este aceeași, o notă. Nu sunt convinsă că atâta libertate este bună. Poate ca motivul pentru care am dubii în privința ei nu se referă strict la școală, ci la libertatea pe care astazi o avem cu toții. Libertare care este prost înțeleasă de către mulți dintre noi sau poate că nu este, dar așa ne este prezentă.
Oare de ce mă deranjază atât de mult libertatea? Poate pentru că mă identific cu ea...da, asta trebuie să fie motivul! Mereu am spus că iubesc libertatea, și totuși niciodată nu pot fi liberă, iar atunci când am posibilitatea să fiu, surpriză, aleg regulile. Dar fără reguli nu există liberiate, ci haos...nu, libertatea nu presupune să faci doar ceea ce vrei, ci mai degrabă, interzice încălcarea drepturilor celor din jurul tău. Libertatea este mai degrabă nedreaptă și limitată, decât atotputernică! Dincolo de FĂ CE VREI! se află FĂ CEEA CE EU MĂ AȘTEPT SĂ FACI! Poate lipsa empatiei este cauza neînțelegerilor, sau poate că libertatea ni se oferă doar atunci când celălat este sigur că vom alege prost...
Mă gandesc uneori la ceea ce aș face dacă aș fi liberă...și atunci îmi amintesc de mulți dintre oamenii dragi mie pe care ar trebui să îi sacrific pentru a fi liberă, căci nimic nu îngrădește mai mult libertatea decât iubirea...da aș putea să fiu cu adevarat liberă dacă aș fi singură, dar nu sunt. Acest lucru mă sperie și mă face fericită... Prefer IUBIREA, nu LIBERTATEA... Și totuși IUBESC LIBERTATEA atunci când nu o am!
